Troc

Linişte, va rog! Măcar un pic de linişte... şi un colţ unde sa pot să pot plânge liniştită...aşa, vreo câţiva ani...
Apoi aş mai vrea un motiv bun să trăiesc... doar să trăiesc fiindcă dacă aş spune să fiu fericită, ar fi deja prea mult!
Cineva mă sfătuia să îmi găsesc o activitate plăcută şi să mă concentrez pe ea... Pare neverosimil că nu am aşa ceva?
Câţi dintre noi nu se simt pierduţi, în timp şi spaţiu, şi nu mai au putere să se regăsească? Câţi, oare, dintre semenii mei au uitat să zâmbească şi câtora dintre ei, micile bucurii cotidiene nu li se mai par motive bune pentru a fi fericit?

... Sunt pierdută şi mi-aş da viaţa să mă regăsesc...