Azi sunt mai aproape de cer. Stau la etajul trei iar dacă întind mâna pot să culeg nori! Pot să-mi şi fac coroniţă din ei, dacă vreau... Nori mari... pufoşi... precum vata de zahăr...
Aşa cum am simţit mereu, a răsărit soarele şi pe strada mea!
Asta scriam eu în data de 05.04.2009... Ce amarnică iluzie... Câtă nedreptate în ceruri!!!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu