27 mar. 2009

Lacrimi


Să plângi pe o bucată de cer,
Să plângi pentru un colţ de stea,
Să plângi pentru că ochiul tău aşa vrea.

Să plângi pentru cei ce-au fost,
Să plângi pentru ne-născuţi,
Să-i plângi pe cei ce poţi să-i uiţi…

Să plângi încontinuu,
Să plângi liniştit,
Să plângi fără a-ţi fi amintit.

Din nou să plângi,
Şi iar, şi iar..
Dar lacrima să-ţi fie în zadar…

Să plângi. Atât. Să plângi…
Până când, plângând,
Să nu mai poţi să plângi…

25 mar. 2009

O dimineaţă de căcat

Dimineaţă rece ...de primăvară... suflet săltăreţ însă neputinţa de a fii fericită e prezentă în egală măsură. Entuziasmul meu de săptămâna trecută a pălit şi încep din nou să-mi sfâşii neuronul cu tot felul de căcaturi. Lumea începe să mă strîngă, precum un pantof nou, iar păsările ce-mi ciugulesc porii mă irită la maxim!
Nicicând nemulţumirea mea nu a avut o cotă mai mare şi mă întreb adeseori ce dracu vreau eu de la viaţa asta? Am TOT ce şi-ar putea dori un om (normal!), dar evident nu îmi ajunge! Nu ştiu ce vreau şi nici în ce direcţie să caut!
Întotdeauna am considerat că ăsta nu e timpul meu, că ar fi trebuit să mă nasc altcândva, nu ştiu când, însă cu certitudine NU în secolul ăsta!
Vreau să simt, vreau să fiu fericită şi mai ales vreau să ştiu ce vreau!

22 mar. 2009

Final Countdown....

Azi-noapte, în salonul meu, am ucis un om! Cu o foarfecă...chirurgicală...
Poliţia nu s-a obosit să întrebe nimic... Pur si simplu am fost condamnată la moarte...

""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""

Omul se năpustise în salon, în miezul nopţii, cu un topor în mână.... ce era să fac? L-am cotra-carat cu un scaun şi i-am înfipt foarfeca în jugulară. Dacă nu aş fi procedat aşa, atât eu, cât şi colega mea de salon am fi fost moarte... aşa, însă, măcar ea va trăi...

"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""

Dimineaţă...ultimele ţigări, ultima cafea.... casca şi....trei...doi...u...

19 mar. 2009

Resurection of the feelings

E fascinant cum poate reînvia un cord după un şoc carnal! Capacitatea lui de a reînvăţa primii paşi ... ABC-ul iubirii... Speranţele pe care şi le fabrică şi întreţine...Lumina pe care...

POT IUBI DIN NOU?!?

5 mar. 2009

Inner Self!


Cu ce să încep? Cu evenimentul rău? Cu cel şi mai rău?
Fost-am la endoscopie! Lumeeeeeeeeee... lumeeee.... Ştiu că sunt lucruri mai rele decât o endoscopie dar... nu mă puteam imagina în postura de animal grohăitor... până în dimineaţa asta...

DOC: - Aveţi două posibilităţi: anestezie locală, ceea ce înseamnă un spray uşor paralizant sau anestezie generală, la venă, ceea ce înseamnă că veţi face un pic nani, aici, în spital...
EU: (vitează nevoie mare) Vreau locală, dom' doctor... că eu cu acele nu mă împac!
Docul încuviinţă din cap foarte sec şi mă lăsă pe mâna doamnei asistente.

Moment ante-endoscopic: DOC: Cum se face că nu vorbiţi germana? EU: Concurs de împrejurări... DOC: Ştiţi, doar prin exerciţiu vorbit puteţi învăţa mai repede...Dar unde locuiţi? EU: În satul X...comunitate mică, ştiţi, oamenii nu-s prea vorbăreţi...
Unde până înainte de acest mic dialog, era jovial şi săltăreţ... după... s-a transformat într-un nene mare şi rău... profesionist dar glacial şi neîndurător...

La polul opus, asistenta, o mărunţică zâmbăreaţă, nevorbitoare de italiană, franceză, engleză, sârbă (eu altceva nu ştiu!), decât "Um pic".... mi-a explicat cum a putut săraca în ce constă şi cum se va desfăşura endo...M-a reasigurat:"Durează doar şapte minute şi nu doare!"
Ok... asta a zis ea...

Când a intrat măreţul aisberg şi a înşfăcat tubul de endo...am dat în ...gălbenare! M-am aşezat într-o dungă, ha!, dunga stângă, am strâns în dinţi "un dop prevăzut c-o gaură pentru tub" şi ....am căscat ochii la monitorul din faţa mea... unde am făcut cunoştinţă cu mine... pe dinăuntru!

Şi... a început să bage tubul... întâi, uşor, atent, delicat.... apoi mai tare, mai brusc, mai brutal... Mă durea de mă căcam pe mine dar încercam să îmi imaginez o partidă de sex cu DOC, în ritmul tubului! Mi-au dat lacrimile căci nu puteam să râd decât cu ochii...
Apogeul a fost atunci când a început o mişcare de du-te-vino înăuntrul meu, mă rog, al stomacului meu.... Atunci, am crezut că am să colapsez... Orgasmul sadicului!!!

DOC: RESPIRĂ, DOAMNĂ, RESPIRĂ!...

Această replică va rămâne în analele Abrei... Asta, ciupitura (biopsie) de stomac şi aerul ieşind din mine în rafale de râgâituri...
Alte lacrimi... de jenă... Nimeni nu s-a obosit să îmi spună dacă era normală, sau nu, acea tornadă grohăitoare...nici măcar asistenta care îmi ştergea balele şi mă mângâia tandru pe păr...
Mi-am revenit repede imaginându-mi-o pe Angelina Jolie, sau oricare altă femeie fatală (considerată frumoasă), în locul meu... Din ciclul: "E vedetă dar şi ea se cacă!"...

Cele 7(0!) minute au trecut şi au lăsat în urmă un esofag umflat.... o limbă amorţită... un gust amar în gură dar... şi satisfacţia unei introspecţii!